Printul Eugen de Savoya si izvorul din Giarmata

0
1213

Prinţului Eugeniu de Savoya (fr. François-Eugène de Savoie, it. Principe Eugenio di Savoia-Carignano), cel care a avut un rol deosebit în ridicarea Austriei ca mare putere în Sfântul Imperiu Roman şi recunoaşterea Casei de Habsburg în plan european, Timişoara îi datorează eliberarea de sub Imperiul Otoman, după o stăpânire care a durat 164 de ani.

Eugeniu de Savoya s-a născut la 18 octombrie 1663 la Paris, într-o familie aristocratică provenită din Italia, ca fiu al lui Eugen Moritz de Savoya-Carignan şi al italiencei Olympia Mancini, o nepoată a puternicului cardinal Mazarin. Tânãrul prinţ creşte în anturajul regelui Ludovic al XIV-lea. Deşi  prinţului i se pregătise o carieră clericală, la vârsta de 19 ani el decide să se orienteze spre una militară. Fiindu-i refuzată intrarea în armata franceză (regele Ludovic al XIV-lea ȋi criticã statura nesemnificativă), Eugeniu de Savoya pleacã la Viena şi se angajează în 1683 ȋn serviciul Casei de Habsburg, devenind ofiţer al Sfântului Imperiu Roman, alături de bunul său prieten, Ducele de Marlborough.

485px-prinz_eugene_of_savoy

Timp de şase decade, Eugeniu de Savoya a luptat şi a servit sub trei împăraţi: Leopold I, Iosif I şi Carol al VI-lea. A fost unul dintre cei mai importanţi lideri militari şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din acea vreme. Însă, faima sa la nivel european a început să crească odată cu victoria Imperiului Habsburgic împotriva turcilor din bătălia de la Zenta (1697).

Între 1693 şi 1721, Eugeniu de Savoya a intrat în posesia mai multor terenuri, care împreună însumau o suprafaţă de 155.000 de metri pătraţi. J. L. von Hildenbrandt, unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi ai vremii respective, a construit pentru acesta complexul Belvedere din Viena, în stil baroc, format din două palate, construite în perioada 1714-1722. Belvedere fusese proiectat pentru a găzdui atât vasta bibliotecă a lui Eugeniu de Savoya (transformată, mai târziu, în Biblioteca Naţională a Austriei), precum şi impresionanta sa colecţie de artă. Astăzi, cele două palate găzduiesc Muzeul Austriac de Artă Barocă şi Galeria Austriacă de Artă.

sdf

in acele vremuri, Cetatea Timişoarei se afla situată pe un teren mlăştinos şi era înconjurată de apele revărsate ale Begheiului, care formau o mulţime de insule mici.

Timişoara era o cetate bine fortificată şi avea 3 sectoare: oraşul, castelul şi Palanca. Ultima era o suburbie cu mai mulţi locuitori decât întreaga Timişoară la un loc, fiind un loc întărit, prevăzut cu un şanţ săpat după obiceiul otomanilor şi căptuşit cu zid de cărămidă. Oraşul avea fortificaţii construite ceva mai regulat. El deţinea în exterior întărituri bune, aşa cum era şi şanţul din Palanca, numai că erau prevăzute de jur împrejur cu piloni puternici de stejar îngropaţi adânc în pământ, groşi de 15-18 ţoli. Pilonii erau înalţi de peste 7 metri, constituind o excelentă palisadă. Castelul era întărit aproape în acelaşi mod şi era situat în spatele oraşului, având ca val de apărare o mică palancă.

In drumul sau spre cucerirea Cetatii Timisoarei Eugeniu de Savoya sa opit in Giarmata,armata fiind insetata si obosita de pe drum,insa nu se gasea nici un izvor cu apa.

sdfsdffbg

Legenda spune ca Printul Eugen a fovit cu sabia un trunchi de copac din care a tasnit apa,iar armata condusa de el a putut fi revigorata.La Giarmata exista si astazi o fantana in acel loc unde Printul si armata au poposit inainte de a cuceri cetatea Timisoarei si de a alunga dominatia Otomana

untitled

Eugeniu de Savoya s-a stins din viaţă la 21 aprilie 1736 la Viena, pe când avea vârsta de 72 de ani. Nu s-a căsătorit niciodată şi nu a avut copii. Astfel, întreaga avere a fost moştenită de prinţesa Victoria de Savoya, nepoata sa, pe care a vândut-o ulterior Casei de Habsburg.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here