Sarbatoarea Floriilor

In fiecare an, cu o saptamana inainte de ziua Pastelui, se serbeaza Floriile

In fiecare an, cu o saptamana inainte de ziua Pastelui, se serbeaza Floriile. Aceasta sarbatoare simbolizeaza intrarea in Ierusalim a Domnului Iisus Hristos, care, intors din cetatea Efraim, hotaraste sa mearga in orasul sfant. In cinstea lui, oamenii l-au intampinat cu flori si ramuri inverzite, intinzand in calea lui chiar si hainele lor.

Se pare ca denumirea populara a sarbatorii vine si de la zeita romana a florilor, Flora, peste care s-a suprapus intrarea Domnului in Ierusalim. Tot de la Flora vine si semnificatia de renastere a naturii, insa potrivit specialistilor, cel mai mult primeaza semnificatia crestina a evenimentului.

Obiceiurile de Florii sunt diversificate, in functie de zona geografica.

Fiind zi de serbare a vegetatiei, ea are ca simbol ramurile de salcie. Traditia spune ca inainte de Duminica Floriilor se strang brate intregi de ramuri inmugurite de salcie si se duc la biserica, pentru a fi sfintite de preot.

Un alt obicei este acela, ca fetele care nu sunt inca maritate, sa puna sub perna o oglinda si un pieptan, pentru a isi gasi jumatatea.

In Muntenia exista o supersititie conform careia oamenii nu se spala pe cap in ziua de Florii, intrucat aceasta este duminica in care infloresc copacii si din aceasta cauza oamenii pot sa albeasca.

In unele zone din tara se merge cu Salcioara si Lazarea – colind dedicat zeitei vegetatiei.

In Muntenia si Oltenia fetele se strang in grupuri si canta aceasta colinda, care vorbeste depre drama lui Lazar.

Cel care se impartaseste de Florii are mari sanse sa i se implineasca orice dorinta isi va pune cand se apropie de preot.

Cu ocazia Mosilor de Florii, femeile coc placintele pe care le dau de pomana saracilor ca sa nu moara de dorul lor, asa cum a patit mama lui Lazar.

Traditia mai spune ca asa cum va fi vremea de Florii, asa va fi si in prima zi de Pasti